Prima oara in vama

  Vama veche, e o plajă ca toate celelalte, are nisip de-o parte, iar de cealaltă apa. Însă are trei lucruri foarte speciale: Nu găseşti cocalari, poţi sta cu cortul gratis si vreau sa spun ca nu se compara nici cu cel mai luxos hotel de un catralion de stele, iar al treilea... poi, v-am spus ca e foarte special, Îţi lasă un gust mai mult decît dulce încă din prima zi cînd te duci acolo, ai senzaţia ca plaja vrea sa fi acolo, ca pur si simplu te cheamă tanjind după tine, ca e singura si vrea doar sa fie spectatorul mici tale povestioare trăită acolo. Bineinţeles pe lînga poveştile urîte cu drogati cu furatu pompei din fata cortului si a papucilor ce le-am păţit, sunt si povesti frumoase, hazlii, iar unele chiar puţin triste.Asa cum am păţit si eu, Povestea frumoasă e ca am avut momente si mai frumoase cu prietenul meu, de parcă plaja punea totul la cale iar noi doi trebuia doar sa trăim clipa.
Povestea hazlie... Aici sunt multe de povestit, cînd nu aveam un gram de sare la noi, s-au gîndit vanzatorii de porumb sa ne-o dea "cadou" (pur si simplu ne-au lăsat cu sarea în mana si au plecat). Doi "îndrăgostiţi" în plină zi dădeau plajei cele mai ciudate lecţii de amor pe care le poţi face în apa gen (scuba diving cu gura după omuletul chel evident asta făcea tipa), si sa fie tacîmul întreg, un om cu imaginatie prea bogată sa mai vadă si realitatea, stătea în costumul lui Adam si imita toţi actorii de acţiune cu atîta pasiune încît chiar si el credea ce face acolo. Însă exista si o povestioara puţin tristă si aceea ca o catelusa maidaneza ce era mai simţită decît toţi vamaiotii de pe plaja la un loc, era cu pielea iritată de la nisip, dar spun simţită deoarece, dacă venea la cortul nostru si vedea ca mîncăm, punea botul pe labe si stătea cuminte cu ochii închişi aşteptînd ceva de mîncare, la fel a fost si cînd a observat ca ne pregătim de plecare doar ca în loc a oftat puternic si-i se spargeau lacrimile pe nisipul prea ars de soare sa mai observe cineva.
Oricum, nu doar pe catelusa am întîlnit-o acolo, lînga noi era o tipa foarte de treaba, pictorita, însă nu ştiu cum făcea scamatoarea naibii ca în fiecare dimineaţă ieşea din cort cate un tip... În fine, un cort mai încolo era un bătrînel la vrea 50 de ani cam asa care stătea cu jumătatea lui o batranica tot asa cam la 16 ani, oricum nu e de mirare la ce te astepti de la un bătrînel exibitionist, era de treaba avea glume foarte bune nu tinea cont de varsta voia sa-i vorbesti la pertu, iar în fiecare seara ne strangeam cu toţii la un foc de tabara sa facem un gratar, vorba aia noi nu mai mîncăm?