sâmbătă, 18 iulie 2015

Trezire

Hei! Revino-ti din gandul asta nebun. Mi-am spus, ascultand argumentele lui scoase din carti. Fiind revoltata, l-am intrebat:
-         Tu ai putea sa traiesti o viata cu bune si cu rele, sa lupti pentru ce vrei, sa te bucuri de fiecare moment frumos al ei, si sa sti ca la final nu ramai nici macar cu amintirile?
Atunci am vazut doi ochi tristi de parca s-a daramat o lume, cauta un raspuns rational, apoi s-a aparat:
-         Pentru asta exista religia, fiecare are libertatea sa creada in ce vrea.
-         Mi-ai evitat raspunsul, asa ca te iau altfel, tu crezi ceea ce imi spui? Poti sa traiesti cu asta?
-         Vad ca esti destul de sceptica la ceea ce spun, si te inteleg. Referitor la intrebare, daca as sta sa ma gandesc la asta in fiecare clipa a vietii, as sta intr-o pestera toata viata asteptandu-mi sfarsitul.


Problema e ca,
Tu nu vezi nimic si,
Ti-arde de caterinca
Faci ce vor perversii

Asculta doar o data vantul primaverii
Si-ai sa vezi acolo de toate de te sperii
Viata e doar jocul in care tu doar detii
Sufletul blocat intr-un corp din materii

Deschide ochii si nu doar dimineata
Deschide ochii sa vezi ca totul e pe fata
Alergi dupa bani si femei o intreaga viata
Ajungand la finalul ei nici macar cu o ata

Eu nu accept ideea cum ca nu ramai cu nimic
Doar simt niste lucruri intr-un loc ce nu e mic
Simt caldura cand acela imi da iubire
Si simt ura cand acela imi da durere

Dar nu raspund cu razbunare,
Sunt doar sentimente grele
Si accept pana la epuizare,
Asa imi descopar limitele

Greu sa ma cunosti, mai greu sa vorbesti cu mine
De vrei sa ma-ntelegi, cititor de ganduri fac din tine
Nu-mi scoti vorbele din cap nici cu-n buldozer
Ca de aia fac, poezie dar si proza

Nu sunt o scriitoare, sunt doar o fata in prag de frustrare
Asa am scris Descriere de parca eram la inmormantare
Atunci am vazut un suflet aprins desprins din durere
Unde tu cu rautate si egoism l-ai redus la tacere.


Un comentariu: