Descriere

Morminte de ciment ma apasa,

Ascult imprejurimi, eu vreau doar acasa,
Nu ma regasesc decat in furie si foc
Nu e inceput de drum, nici sfarsit, nici mijloc.
Vreau sa fug , nu am de cine
Vreau sa ma opresc, nu am de ce
Intuneric  peste tot, simt taieturi de foarfece.
Chin, furtuna, frig si foame doar atat mai stiu
Ma strig in neant, fara raspuns in acest portocaliu
Nu mai stiu cum arat, nici cum scriu
Pierduta sunt, in acest calvar infinit, pustiu.


Din prapastia iadului un foc rosu se ridica,
Furtunos, mai ager ca o tornada terifica
Danseaza violent ca o balerina in jur
Zaresc doi ochi, de un diavolesc augur.
 Prind curaj, ma arunc in lupta,
Atunci ating doi obraji, ca trecuti prin guta
Tornada de foc, ii era in loc de par,
Buze de aur, parca abia scoase din cufar,
Ma uit nostalgic, in acei ochi plini de ura
Eram eu, cea pierduta in nemiloasa negura.